Pierre Loti

Pierre Loti

Pierre Loti (nascut Louis Marie Julien Viaud, 1850 – 1923) este autorul a numeroase scrieri de calatorie si romane a caror actiune se petrece in principal in tinuturile exotice pe care le-a vizitat de-a lungul carierei sale ca ofiter de marina.

Acesta este poate si motivul pentru care majoritatea lucrarilor au o inspiratie puternic autobiografica, desi aceasta este usor ascunsa in primele romane Aziyadé (1879), Le Mariage de Loti (1880), si Le Roman d’un spahi (1881). Pêcheur d’Islande (1886), o poveste despre pescarii bretoni ofera dovada talentului sau narator.

Treptat, Loti a renuntat la fictiune pentru a se cufunda in naratiunile de calatorie dintre care amintim Au Maroc (1890), Jérusalem (1895), L’Inde (sans les Anglais) (1903).

Mare iubitor si admirator al Turciei si culturii acestei tari, se angajeaza in polemici in favoarea acesteia in Turquie agonisante (1913) si La Mort de notre chère France en Orient (1920).

Foarte timid si rezervat in tinerete, a primit de la prietenii sai pseudonimul Loti, după “le Loti”, o floare indiana careia ii place sa infloreasca neobservata.

Atat adorat cat si blamat de societatea franceza, Loti a trait o viata despre care majoritatea romanticilor indraznesc doar sa scrie.

Calator, acrobat, ofiter de marina, scriitor desavarsit – a fost singurul scriitor francez care a avut parte de funeralii de stat, in afara lui Victor Hugo.

Carti disponibile ale acestui autor:

Aziyade / Fantoma Orientului